Ian - Iarta-ma Pentru Ultima Data (Despartire Dureroasa)

Ian - Iarta-ma Pentru Ultima Data (Despartire Dureroasa)

Ian - Iarta-ma Pentru Ultima Data (Despartire Dureroasa) >>>>> https://blltly.com/2tIJfh

"Mi-au zis ca nu mai este dupa 11 ore de la deces si nu m-a incurajat nimeni sa-l vad, sa-l tin in brate o data, o singura data... Nu eram in stare sa decid ceva atunci si nu aveam putere sa gindesc, sa cer, sa insist sa-l vad pe baietelul meu drag. Cum nu am cerut sa mi-l aduca, cum nu am luptat pentru a-l tine in brate? A fost primul copil, foarte dorit si asteptat si trebuia sa traiasca, s-a nascut de 4400 g si 63 cm, in timpul sarcinii nu am avut nici o problema."

Dorina_miru,12.01.2009 "Cu aceeasi dorinta de a-mi stringe copilul in brate pentru ultima oara am ramas si eu. Nu mi-au dat voie,nici macar dupa ce a murit,"era plina de singe",de parca pentru mine-ar fi contat... "

loredana33 -24 Noi 2009 "Si eu si micuta mea ne-am zbatut pentru viata noastra si din pacate pe data de 16 iunie micuta mea a incetat sa mai lupte si s-a stins fara ca macar sa reusesc sa o botez. "

Buna ziua.in aceasta dimineata,m-am trezit cu o durere in ochi,parca nici nu mai doream sa-i deschid,nici n-as mai fi vrut poate sa ma trezesc ,de la atata plins.cum sa-mi mai gestionez simturile cand cel cu care i-mi impart lumea ma jigneste in fata baiatului de 17 ani ,un copil bun ,cu f. mult bun simt. Deci ,ma ingrijesc de un magazin ,de actele contabile,de casa ,de absolut tot ce trebuie pentru a fi o sotie cu simt de raspundere fata de copil si sot.De mine ,de cele mai multe ori poate ca si uit,ajung acasa de la magazin in jurul orei 17.30,si ma grabesc sa-mi plimb cainele (doar eu il plimb,si uneori baiatul),apoi vin repede sa vad ce gatesc.Singura mea relaxare pot spune ca este plimbarea cu cainele, care stiu ca intradevar ma pretuieste,altceva ,pot spune ca nu fac nimic pentru sufletul meu.Sotul meu ,de la inceput mi-a indepartat familia de mine ,poate, ca aici a-s putea spune si eu ca, si in copilaria mea nu am fost atat de ocrotita,ba mai mult fiind cea mai mare din cei 4 frati eram adesea pusa la toate treburile casei,tata de multe ori ma lovea,acum cand sunt casatorita am parte poate de jignirile cele mai urate , ca si exemplu ,ca a-si fi si tiganca ,si curva, ma iertati,ca m-a luat din mila si sunt foarte multe prea mult a-si zice. Toate acestea se spun in prezenta baiatului,de multe ori mi-e rusine de ce aude, doream sa-l cresc in armonie, cuvinte frumoase, dar, sotul este un monstru ,iar uneori si copilul,simt ca sufera ,si de multe ori mi-a spus ca se poarta cu el urat si foarte rece.Si totusi la toate acestea adaugate mare contributie are mama lui si sora .In anul 2010 a murit socrul meu era o persoana foarte la locul ei,dupa care sotul cred ca a ramas cu o durere f. mare in suflet ,merge in fiecare duminica la mormant ,si cum era de asteptat nu spune: Merge-ti cu mine ,ci suna pe mama lui si sora ,si merge cu ele.Cazurile au fost dese cand mi-a spus ca trebuia sa moara tatal meu,chiar si aseara a facut-o,nu ma mai dor multe din vb. lui,si totusi el ma trateaza ca pe un nimeni.Mama lui ma persecuta ,ma intraba ce mai maninca ,de multe ori i-mi trimite ea mancare, suna, ca a gatit nu stiu ce iar el niciodata nu refuza,bineinteles ea gateste bine face compoturi,orice e bun de la ea .Ea a muncit pentru casa in care traiesc, sora lui care nu este casatorita i-i sta drepti la orice ora daca vrea el iar eu i-l fur de bani ,am conturi, sunt in toate felurile cum vrea el, iar cainele l-am luat pentru a putea iesi la agatat.,vorbe de bulevard ma iertati.La ai mei nu pot merge ca-ci sunt cu problemele lor ,conturi nu am,toate incasarile le duc in casa,dupa altii nu umblu tiganca nu sunt ,si atunci intr-o situatie asa agitata,ce pot face,sa dovedesc ce sunt ca om .?

Partenerul meu s-a enervat pe mine ca nu m-am trezit sa merg la un interviu, si si-a varsat nervii pe mine intr-un mod exagerat. Doar prin vorbe, dar vorbe care chiar m-au ranit si m-au facut sa plang chiar de fata cu el. Si inainte de asta, cand mai plangeam uneori, el reusea sa ma faca sa ma simt mai bine. Dar la cearta asta m-a vazut plangand si nu a facut nimic, si tot continua cu critici, desi eu ii spuneam sa inceteze fiindca efectiv nu mai rezistam. De atunci nu mai e nimic la fel, parca nu mai am incredere in el, nu mai comunic cu el din placere, nu ii mai iau in seama opiniile, sunt nervoasa constant pe el. Nu stiu cum sa fac sa trec peste asta si sa am din nou incredere si respect pentru el. Mentionez ca intr-un an de relatie, aceasta a fost prima noastra cearta serioasa si prima data cand am plans din cauza lui.

Suntem impreuna de un an si jumatate, si cearta asta a avut loc acum 6 luni. *In ultimele 6 luni nu stiam de ce ma comport urat, sau de ce sunt deprimata, tematoare. tot cautam motive, precum anxietatea, sau poate nu am trecut peste fostul, sau poate imi place de altcineva, sau poate suntem prea dependenti unul de celalalt, sau prietenul meu e timid , sau nu e vorbaret etc. Dar recent am descoperit ca de fapt cearta asta a fost motivul pentru care eu sunt asa, restul lucrurilor enumerate mai sus reprezentand incercarea de a gasi un motiv pentru care eram asa, nefiind de fapt realitatea. Deoarece inainte de ea, totul era ok intre noi si nu aveam asa idei in cap, acestea dezvoltandu-se treptat. Problema e ca nu stiu cum sa trec peste asta, si nu stiu nici cum sa trec peste toate gandurile negative ce mi le-am format in ultimele luni si peste starile de anxietate. Am avut si un atac de panica in acest timp. .Nu imi permit un psiholog. Am mai trecut o data peste toate acestea, am avut o perioada in care chiar nu am simtit toate acestea recent, dar apoi au revenit.

Buna ziua.as dori si eu sa imi zic problema si va rog din suflet sami spuneti o parere,un sfat,ceva.Totul a inceput in urma cu 18luni cand am ramasinsarcinata cu al2lea copil.Toata lumea ne judeca si ne spunea ca nu este timpul pentru un al2lea copil ca sotul nu avea de lucru,era in somaj,eu nu aveam de munca.Totusi aveam incredere in cel de sus.parerea noastra este ca cu ajutorul lui Dumnezeu reusim in viatza.Sa specific ca si parintii mei neau propus sa avortez copilul:(((( Locuiam inpreuna cu parintii mei.Toata ziua din momentul de cand veneau de la lucru si pana seara aveau o fatan cer si una in pamant.nu mai suportam.toata ziua plangeam.la prima sarcina neau ajutat cu cat au putut si ei.acum in schimb cand le venea pe lume al doilea nepot ne ajutau dar intotdeauna ziceau ca ne dau banii inprumut.de putine ori nu ne ziceau.am avut o sarcina destul de grea.aveam nevoie de medicamente zilnic ca sa pot duce sarcina pana la capat.in fine.Sotul a luat o lucrare mare,a abut de munca,neam revenitpe plan financiar.Neam mutat separat de parintii mei dupa ce am nascut.Acum suntem in relatii mult mai bune.La inceput neau propus sa le lasam pestenoapte pe baiatul nostru mai mare de 2ani si jumatate.eu leam reamintit ca avem 2baieti si ca daca se gandesc si pe viitorsa ne propuna doar de un copil sa sioscoata dinminte ca eu nu am degand sa fac diferenta intre copii.au incetat astea.ni cereau pe amandoi.Pe urma cand veneau la noi sau mergeam noi la ei se jucau doar cu baiatul mai mare iar cel mic cand ii vedea incepea sa plangasi foarte rar il luau sa se joace.cineeste parinte intelege la ce vreau sa ma refer.eu sunt o fire mai ciudatain felul ca plang aproape din orice,de multe ori am ajuns din cauza stresului sa nu ma mai pot controlo in privinta vorbelor sau faptelor.Eu nu imi pot gasi de munca,mia ramasburta mare de la nastere,as aveanevoiede operatie care costa destul de mult si nu ne putem permite.Ma cert cu sotul din motive prostesti.daca nu tip eu sigur tipa el.am ajuns de multe ori sa ne si jignim.sincer va zic il iubesc cu toata inima mea si vreau ca copii sa creasca intro familie linistita fara tipete si urlete.Sotul imi zice sa incetez,eu la felsi nuci unul nu incetam.datimi un sfat.Stiu ca si din cauzastresului te mai certi si tipi dar chiar in halul asta.sunt luni de zile in care plang aproape in fiecare zi.

Sunt casatorita de 40 de ani si desi am fost o fata frumusica, iar el un gras si un om rau, calculat,rezervat in a ma sprijini in a ma ocroti sau in a-mi lua apararea in orice situatie am indurat atatea jigniri,indiferenta,flirturi si tot ceea ce poate fi mai rau.Am avut o fetita care mi-a murit la 1 an si 10 luni apoi neputand sa trec pest dureream nascut un baietel care la 2 ani a facut epilepsie. Am avut curajul si am dat nastere la un alt copil sanatos.Traind toate acestea am mai avut si am langa mine un monstru de om.Mi-a facut cunostinta cu o familie ,am fost la nunta fiului lor si ce sa vezi:a tinut sa precizeze ca doamna, adica soacra arata ca o adolescenta,si nu mai contenea cu complimentele.Bineinteles ca ea a inceput sa ma priveasca de susMi-a zis in treacat ca sa mergem in vizita la ei dar el deja era in masina si a si plecat.De-a lungul vietii mi-a zis vorbe grele de tot pentru ca el se pierdea in ochii unora si bineinteles ca ma intristam.Ba cred ca m-a si discutat cu unele sau ce atitudine a luat fata de ele nu stiu pentru ca ma priveau de sus si nu-mi mai vorbeau.Am fost tare,le-am indurat cu stoicism,si am inceput sa privesc inlauntrul meu si am descoperit zambetul interior si ca sunt o femeie minunata dupa care inca se uita lumea ca am un suflet frumos,curat,iertator si mai ales iubitor.Inima mea este plina de iubire pentru fiul meu cel bolnav.Inca mai sper (de fapt nu mi-am pierdut niciodata speranta) ca il voi salva.Uneori sunt trista din cauza lui dar ma incurajez singura si-mi spun ca Dumnezeu nu ma va parasi.Uneori imi zic ca nu am voie nici sa mor, dar sa ma imbolnavesc.Eu cred cu tot sufletul meu in Dumnezeu si stiu ca imi va rezerva o minune.Si atunci voi muri linistita.

Biserica învata ca viata omului nu se sfârseste odata cu moartea trupului. De aceea, crestinii nu-si uita mortii dupa îngroparea lor, ci se preocupa de rugaciuni pentru ei si de pomenirea numelui lor. Soroacele de pomenire individuala a mortilor în Biserica Ortodoxa sunt urmatoarele:

Spre a nu gresi în privinta pregatirilor pentru aceste pomeniri, cel mai indicat este sa se ia legatura, în prealabil, cu preotul. Acest lucru este necesar întrucât trebuie stabilite, de comun acord, data si ora savârsirii pomenirii. 781b155fdc